Activităţile proiectului

Activităţile proiectului

 

  1. (în prima lună), organizarea unui workshop de deschidere a proiectului la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti, unde vor fi invitaţi pe lângă profesorii de la FSPUB şi presa, intelectuali interesaţi de problema romă şi membri marcanţi ai societăţii civile rome (ONG-uri rome). Ne facem cunoscut proiectul (vom populariza acest workshop şi implicit proiectul), vom explica activităţile şi vom solicita sprijin pentru identificarea supravieţuitorilor romi. Reprezentanţii celorlalţi parteneri ai noştri (ONG-ul "Porojan" din Republica Moldova şi reprezentanţii Asociaţiei Evreilor din Romania-Victime ale Holocaustului împreună cu expertul avocat al Solicitantului) vor discuta cadrul legal de ajutorare a romilor deportaţi din Rep. Moldova, vor descrie legislaţia vizând ajutorarea supravieţuitorilor evrei şi romi din România, vor fi discutate similitudinile şi diferenţele, vor face sugestii, brainstorming etc. Tot în prima lună va fi creată şi broşura conţinând date despre finanţator, solicitant, proiect, precum şi informaţii utile pentru grupul-tinta, pentru autorităţi şi pentru comunitate.
  2. (tot în prima lună) va fi creat website-ul proiectului pe care îl vom alimenta constant cu informaţii obţinute în urma cercetării şi consilierii supravieţuitorilor romi; de asemenea site-ul va oferi informaţii despre legislaţia care-i vizează pe supravieţuitorii romi, formulare care vor putea fi descărcate, modele, jurisprudenţa etc. Acesta va servi pentru popularizarea proiectului, vom pune linkuri către alte site-uri ale finanţatorului, partenerilor, arhivelor, Caselor de Pensii, Inspectoratelor Şcolare Judeţene, Institutului "Elie Wiesel" etc, dar va folosi şi ca instrument de lucru.
  3. (lunile 1-8) Imediat după acest workshop, începem identificarea propriu-zisă a supravieţuitorilor romi, pentru aceasta bazându-ne pe cercetările anterioare (ale noastre sau ale altor cercetători, antropologi, sociologi, asistenţi sociali), vom solicita relaţii autorităţilor şi ONG-urilor locale. Procesul de identificare va continua practic de-a lungul întregii perioade a proiectului. Neexistând baze de date precise că în cazul evreilor, din experienţă proprie, o modalitate eficientă de identificare a supravieţuitorilor este de a-i întrebă pe cei deja găsiţi dacă mai cunosc, au şi alte rude deportate, unde sunt etc. Vom face demersuri de popularizare a proiectului inclusiv prin brainstorming pe diverse liste de discuţii, inclusiv ale ONG-urilor rome.
  4. (în lunile 2, 4, 5, 6) vom întreprinde patru cercetări pe teren pentru identificarea propriu-zisă a supravieţuitorilor. Fiecare cercetare este calculată să dureze zece zile (în total 40 de zile). Cele patru cercetări vor fi întreprinse: prima cercetare în luna a două în regiunea Bucuresti-Ilfov-Ialomita-Buzau; a două în luna a patra în zona Sibiu-Brasov-Valcea-Arges; a treia în luna a cincea în regiunea Botosani-Suceava-Iasi-Bacau şi a patra în luna a şasea în regiunea Olt-Dolj-Gorj.

    4.1.) De-a lungul acestor cercetări pe teren, îi informăm şi consiliem asupra drepturilor prevăzute de legea 189/2000 şi îi ajutăm să-şi facă dosarul de pensie care, în final, va fi depus la Casele Judeţene de Pensii de care aceştia ţin. Dosarul va conţine: copii după CI, certificat de naştere, cerere personalizată către Casa de Pensii, dovada că petenţii au fost deportaţi (fie extras legalizat de Arhive, fie declaraţii notariale ale unor martori).
    4.2.) îi ajutăm să redacteze cererile către Arhivele judeţene sau centrale prin care solicită eliberarea extraselor care atestă c-au fost deportaţi. Cererile vor respecta formatul indicat de Arhivele Naţionale şi vor conţine informaţii care să faciliteze identificarea lor de către angajaţii arhivelor (când şi de unde au fost deportaţi, locul/locurile de deportare în Transnistria, când şi unde au revenit în România). Pentru aceasta vom apela inclusiv la Asociaţia Evreilor din Romania-Victime ale Holocaustului, şi ei trecând printr-un proces similar pentru obţinerea drepturilor.

    4.3.) -Arhivele sunt obligate că, în interval de 30 de zile de la primirea cererii, să verifice dacă petenţii au fost deportaţi şi să le trimită acestora extrasele legalizate pentru întocmirea dosarului de pensie (contra unei sume achitabile din fondurile proiectului). Dacă arhivele nu reuşesc identificarea petenţilor, se va recurge la obţinerea de declaraţii notariale din partea altor
    supravieţuitori, alternativă prevăzută de lege. Costurile pentru legalizarea declaraţiilor vor fi acoperite de proiect.

    4.4.) Odată obţinută dovadă, îi vom ajuta să-şi întocmească dosarul pentru obţinerea pensiei (achiziţionarea dosarelor, redactarea cererilor pentru Casele de Pensii, urmărirea procesului pentru a ne asigura că cererile vor fi prelucrate cu celeritate).

    4.5.) Indemnizaţiile lunare nu constituie decât o parte a drepturilor oferite de legea 189/2000. Aceasta mai prevede şi tratament medical prioritar, scutiri de taxe, facilităţi la instalarea unui post telefonic fix, bilete de tren gratuite, abonamente gratuite pentru transportul local, loc de veci la cerere. În baza deciziei favorabile a Casei de Pensii, vom continua să le oferim asistenta
    pentru a putea beneficia şi de aceste drepturi, ajutându-i cu redactarea şi expedierea cererilor către autorităţile în drept.

    Pentru activităţile de la 4.1-5, se va colabora strâns cu expertul avocat al Solicitantului.

    4.6.) Pentru romii mai vârstnici, potenţiali beneficiari ai Ghettorentengesetz (legea germană de acordare de pensii către cei care au muncit în ghettouri) vom face demersuri în vederea obţinerii unei astfel de pensii. Completarea unor formulare în limba engleză/germană şi traducerea unor acte. La fel, formalităţile vor fi achitate din fondurile proiectului. Numărul beneficiarilor credem că nu va fi mare (condiţia eliminatorie este că ei să fi fost suficient de vârstnici încât să fi putut munci). Majoritatea supravieţuitorilor romi erau copii atunci, deci şansele de a se încadra sunt minime, dar vom încerca apelând la expertul nostru pentru Ghettorenten. În plus, vom coresponda cu activiştii de la Dokumentations- und Kulturzentrum Deutscher Sânţi und Roma pentru feedback legat de beneficiarii romi din Germania ai acestei legi.

    Consilierea, obţinerea de documente doveditoare şi întocmirea dosarelor de pensie se vor realiza de-a lungul lunilor 2-7. Demersurile pentru obţinerea drepturilor adiacente vor fi făcute în lunile 4-7 ale proiectului.

    4.7.) Concomitent, supravieţuitorii care erau suficient de mari în Transnistria vor fi intervievaţi audio/video pentru crearea unei baze de date cu potenţial educativ. Pe lângă componenta socială, proiectul va contribui şi la crearea unei arhive audio/video cu mărturii ale supravieţuitorilor romi. Aceasta va putea fi folosită în scopuri educaţionale, pentru sensibilizarea populaţiei în fata dramelor romilor. Vom încerca să intermediem între şcolile locale şi supravieţuitori pentru că aceştia să poată fi invitaţi la evenimentele educaţionale consecrate Holocaustului, de ziua comemorării Holocaustului, să poate vorbi copiilor etc. Pentru fiecare judeţ unde vom găsi supravieţuitori, vom înştiinţa Inspectoratul Şcolar Judeţean asupra cercetării noastre şi ne vom oferi expertiză şi disponibilitatea de a le pune la dispoziţie materiale cu potenţial educaţional şi de a colabora. Vom produce o broşură care va conţine informaţii succinte despre componentele proiectului. Exemplare ale acestei broşuri vor fi repartizate acestor instituţii în cadrul întâlnirilor pe care le vom avea şi vor contribui la popularizarea şi promovarea proiectului.
  5. (lunile 6-7): spre finalul proiectului, va fi creată o bază de date cu supravieţuitorii romi, updatata periodic. Aceasta va facilita utilizarea materialelor strânse pentru folosirea lor în scopuri educaţionale, şi aici vom beneficia de expertiză unui membru al FSPUB. Această bază de date va ajuta, printre altele, la promovarea proiectului, dar va fi şi o formă incipienta pentru prelucrarea materialului brut în materiale educaţionale.
  6. (lună 8): În ultima lună, va avea loc la SNSPA/FSP workshopul de închidere a proiectului în care vom face publice rezultatele imediate ale proiectului, rezultatele obţinute şi vom analiza posibilitatea colaborării cu diferite ONG-uri şi instituţii pentru o mai bună sustenabilitate a proiectului, pentru proiecte educaţionale, dar vom oferi şi expertiza ONG-ului “Porojan", din Republica Moldova, care va încerca să replice modelul nostru pentru ajutarea supravieţuitorilor romi din Moldova. Expertul avocat al Solicitantului şi reprezentanţii Asociaţiei Evreilor din Romania-Victime ale Holocaustului vor trece în revistă activităţile din cadrul proiectului şi vor fi discuţii pe marginea lor. Pentru popularizare vom invita inclusiv presa.
  7. chiar şi după închiderea proiectului, website-ul va continua să poate fi accesat, vom putea oferi consultanta ONG-urilor interesate de expertiză noastră şi vom colabora cu diferite instituţii şi ONG-uri pentru utilizarea materialului strâns în scopuri educaţionale (în primul rând, cu partenerii noştri, dar şi cu alte entităţi precum Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", care are deja preocupări în acest domeniu.
e-max.it: your social media marketing partner
5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 5.00 (4 Votes)