Comunicat: Drepturile supraviețuitorilor deportărilor în Transnistria

Comunicat: Drepturile supraviețuitorilor deportărilor în Transnistria

Stimaţi jurnalişti,

Centrul de Resurse pentru Comunitate lansează o scrisoare deschisă [1] şi o petiţie [2]princare solicităm MinisteruluiMuncii şi Justiţiei Sociale să elimine de urgenţă practicile abuzive care împiedică ultimii supravieţuitori romi ai deportărilor în Transnistria să beneficieze de drepturile legale conform Legii 189/2000.

Din anul 2000, de când aceste persoane beneficiază de cadrul legal care le-ar fi permis să primească o indemnizaţie (chiar dacă era una mizeră, de 200 de lei pentru doi ani de deportare până în iulie 2015 şi de până în 500 de lei, conform ultimelor ajustări), autorităţile românetergiversează aplicarea ei pentru câteva zeci de romi, îi poartă pe la Casele Teritoriale de Pensii, care interpretează legea după bunul plac şi le cer acte şi dovezi absurde, profitând în mod abuziv de unele lacune din lege.


În luna octombrie 2014, am fost la Casa Judeţeană de Pensii Bacău împreună cu fiica mea pentru a solicita informaţii cu privire la drepturile acordate prin Legea 189/2000 supravieţuitorilor deportărilor în Transnistria (1942-1944). Eu, părinţii şi surorile mele am fost deportaţi în Transnistria din oraşul Piteşti, unde m-am născut şi am locuit până în anii 70. [...] Funcţionara de la CPJ Bacău ne-a tratat pe mine si pe fiica mea mai mult decât umilitor, a refuzat să ne dea informaţii şi a încercat chiar să ne descurajeze, afirmând că Legea 189/2000 s-ar aplica basarabenilor, nu romilor, şi dacă nu plecăm ne dă pe mâna poliţiei pe noi şi pe cei care ne-au trimis. - Costea Maria, supravieţuitoare romă a deportărilor.


Cu fiecare lună de amânare a acestor pensii, numărul supravieţuitorilor scade. Sunt în mare parte persoane trecute de 85 de ani, care se află la finalul unei vieţi pline de umilinţă. Impactul la buget ar fi minim şi pe o perioadă limitată. Ignoranţa şi reaua-credinţă a autorităţilor statului român fac din aceste persoane victime până în ultima zi a vieţilor lor.
Cerem ajutorul presei şi al organizaţiilor preocupate de respectarea drepturilor omului, ale minorităţilor în general şi grupurilor vulnerabile, să sprijine acest demers prin distribuirea scrisorii deschise şi promovarea petiţiei pe canalele specifice, destinate publicului larg, în scopul de a revizui legislaţia şi a asigura tuturor victimelor Holocaustului drepturile ce li se cuvin.

Vă mulţumim!
Pentru mai multe detalii - persoană de contact:
Petre Matei, tel: 0724 635 375, Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
----------
[1] https://goo.gl/diTG46
[2] https://campaniamea.de-clic.ro/p/transnistria2017



ANEXE
Dare de Seamă din 5 decembrie 1942. Asupra serviciului executat în judeţul Oceacov de la data de 19 noiembrie la 4 decembrie 1942 […] Erau alimentaţi insuficient. Li se dădeau 400 gr. pâine pentru cei capabili a munci şi câte 200 gr. pentru bătrâni şi copii. Li se mai dădeau puţini cartofi şi foarte rar peşte sărat, şi acestea în cantităţi extrem de mici. Din cauza proastei alimentări, unii ţigani - şi aceasta o formează majoritatea - au slăbit într-atât că au ajuns numai schelete. Zilnic mureau - mai ales în ultimul timp - câte 10-15 ţigani. Erau plini de paraziţi. Vizita medicală nu li se făcea deloc iar medicamente nu aveau. Sunt goi, fără haine pe ei, iar rufăria şi încălţămintea le lipseşte de asemenea completamente. […] În general situaţia ţiganilor este groaznică şi aproape de neînchipuit. Din cauza mizeriei, mulţi dintre ei au ajuns nişte umbre şi aproape sălbateci.
Arhivele Naţionale Istorice Centrale, fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dos. 130/1942, vol. I, f. 128-132.

E trist că şi acum, după ce statul român şi-a asumat responsabilitatea pentru deportările din timpul regimului Antonescu şi când mai sunt foarte puţini supravieţuitori romi ai Transnistriei, autorităţile noastre continuă să-i umilească pe aceşti oameni. Puţini dintre noi ştiu prin ce au trecut deportaţii în Transnistria. Eforturile de a-i ajuta pe ultimii supravieţuitori ai acelei tragedii şi de a opri aceste abuzuri sunt legitime şi necesare.
Viorel Achim, istoric, membru în Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului în România

Este jenant şi păgubitor pentru imaginea României să se permită unor funcţionari publici locali să-i şicaneze pe supravieţuitorii romi ai Holocaustului din România care nu fac decât să îşi revendice drepturile stabilite prin lege.
Radu Ioanid, istoric

Unele dintre prevederile legislaţiei actuale, cel puţin aşa cum este ea interpretată, anulează valabilitatea mărturiilor depuse de persoane care, la data deportării, erau copii. Potrivit acestor interpretări, mărturiile unui Norman Manea (5 ani la data deportării, 7 la data eliberării din lagăr, 8 la cea a reîntoarcerii în Bucovina) nu ar fi valide. Cei care erau deja majori sau în pragul majoratului mor pe capete, cu fiecare zi ce trece. Încetaţi de a vă ascunde romofobia sub asemenea "argumente" juridice ridicole şi/sau rău-voitoare.
Prof. Univ. Dr. Michael Shafir, Universitatea "Babeş-Bolyai"

Am aflat cu tristeţe că în România situaţia supravieţuitorilor romi ai deportărilor în Transnistria (1942-1944) este precară şi că adeseori autorităţile invocă pretexte absurde pentru a nu le acorda drepturile legale conform Legii 189/2000. Aceasta deşi este evident că au fost deportaţi. Fiecare lună în care li se refuză aceste drepturi înseamnă înşelarea acestor victime. Printre pretextele ruşinoase de a-i refuza se numără şi acela că nu şi-ar fi demonstrat cu documente întoarcerea din deportare…
Ulla Jelpke, deputat german în Bundestag, Die Linke

Cum să ne aşteptăm să aprofundăm incluziunea romilor în societăţile europene, când populaţia majoritară îi trateaza chiar şi pe supravieţuitorii romi ai Holocaustului ca pe victime de categoria a doua? Ce s-a întâmplat Mariei Costea în Bacău este clar o încălcare a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care interzice discriminarea pe criterii rasiale. Acest incident este de asemenea o pată pentru reputaţia unei ţări care încă ezită în a-şi asuma strocităţile comise împotriva importantei minorităţi rome de-a lungul istoriei. România trebuie să-şi afirme acum foarte clar ataşamentul faţă de adevăr şi reconciliere cu prvire la cetăţenii săi romi.
Soraya Post, Membră a Parlamentului European

Oamenii aceştia au fost deportaţi şi au suferit nu pentru că au comis crime şi au fost găsiţi vinovaţi de o instanţă în baza unei legi. Ei au fost pedepsiţi pentru etnia lor. Ca un gest minim de recunoaştere ar trebui să primească scuze din partea Guvernului României şi anumite drepturi care să le uşureze suferinţele de acum. Faptul că există o lege care nu este aplicată în cazul lor nu poate să fie decât expresia unei alte forme de pedepsire a faptului că sunt romi.
Iulius Rostas, Chair of Romani Studies, Central European University


Statul român trebuie să îşi respecte obligaţiile faţă de supravieţuitorii romi ai deportărilor în Transnistria. Între 1942-1944, au fost deportaţi în Transnistria aproximativ 25.000 de romi şi în prezent mai există doar câteva zeci de supravieţuitori. Romii au suferit jumătate de mileniu de sclavie, experienţa traumatică a deportării, valuri succesive de evacuări forţate, în principal discriminare pe toate planurile. Despăgubirea simbolică şi identificarea puţinilor supravieţuitori cu sprijinul istoricilor ar fi un gest tardiv de recunoaştere a suferinţelor deportaţilor şi a unei istorii puţin cunoscute publicului larg.
Adrian Dohotaru, parlamentar, activist pentru drepturile omului


Spicuim din comentariile altor semnatari ai petiţiei cu privire la motivele pentru care au semnat-o:

Pentru că trebuie să mă privesc în oglindă.
Cătălin Lazăr

Cei care tac azi sunt complici la atrocităţile de ieri.
Cristian Pădure

Pentru ca în viitor să nu mai fie nevoie de semnarea unei petiţii de acest fel...
Gabriela Ceangos

E o minimă formă de respect!
Estera Hetea

Deoarece acei oameni au suferit mult şi nu au primit o reparaţie corespunzătoare. Drepturile acestor oameni trebuie să fie recunoscute şi respectate.
Carmen Gabriela Suditu

Ar fi foarte trist să nu semnăm, să nu le recunoaştem nici măcar acum dreptul la viaţă şi la omenie.
Cătălina Mihalache

Pentru că au suferit şi se sting nemângâiaţi.
Gabriela-Elena Herta

Pentru că sunt un nepot al unui supravieţuitor şi au tras foarte mult din cauza acelei deportări.
Daniel Dan Mihai

Cunosc tragedia deportaţilor romi şi oricum ceea ce dă statul român conform Lg. 189/2000 mi se pare o palidă reparaţie morală.
Claudiu Petrică

Oficial se recunoaşte tot ce este politic corect, dar practic nu se face nimic pentru romii care au suferit în Holocaust.
Karolina Jakab





Până acum au semnat, printre alţii, istorici, antropologi, sociologi, politologi, scriitori, lingvişti, actori, regizori, activişti, psihologi, politicieni etc, precum:

Viorel Achim, Radu Ioanid, Raluca Tomi, Alin Ciupală, Ligia Livadă-Cadeschi, Lucian Nastasă-Kovacs, Şerban Marin, Edit Szegedi, Daniel Brett, Ştefan Ionescu, Roland Clark, Marian Zăloagă, Corina Doboş, Anca Şincan, Svetlana Suveică, Mihail Bumbeş, Mihai Burcea, Adina Babeş, Tatiana Sîrbu, Raul Cârstocea, Ştefan Bosomitu, Petre Petcuţ, Florin Andrei Sora, Cristian Cercel, Attila Gido, Ana Bărbulescu, Dragoş Sdrobiş, Vlad Paşca, Mara Mărginean, Attila Jakob, Liviu Neagoe, Mihai Panu, Mihai Maci, Bogdan Şandric, Anca Filipovici, Andrea Varga, Laura Demeter; Vintilă Mihăilescu, Michael Stewart, Carol Silverman, László Fosztó, Iulia Hasdeu, Michelle Kelso, Marius Lazăr, Eniko Vincze, Oana Băluţă, Cătălina Tesăr, Remus Gabriel Anghel, Viorela Telegdi-Csetri, Bogdan Iancu, Dinu Guţu, Marton Rövid, Alina Branda, Zsuzsa Plainer, Ionuţ Butoi, Florentina Ţone, Ionuţ Piţurescu, Daniela Tarnovschi, Sonia Catrina, Matei Costinescu; Michael Shafir, Caterina Preda, Dan Drăghia, Raluca Grosescu, Oana-Valentina Suciu, Ruxandra Ivan, Domnica Gorovei, Alexandru Climescu, Claudiu Crăciun; Vasile Ionescu, Marian Mandache, Mircea Toma, Delia Grigore, Gelu Duminică, Ciprian Necula, Vasile Burtea, Mihaela Zătreanu, Albert Dandos, Estera Hetea, Gruia Bumbu, Marius Tabă, Florin Motoi; Dan Alexe, Adrian Schiop, Ioan T. Morar, Emanuela Ignăţoiu; Alina Şerban, Mihaela Drăgan, Radu Jude, Sorin Sandu, Katia Pescariu, David Schwartz, Rucsandra Pop; Julieta Rotaru; deputaţii români Daniel Vasile şi Adrian Dohotaru, dar şi deputata germană Ulla Jelpke etc etc.

e-max.it: your social media marketing partner
5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 5.00 (6 Votes)